Periplu prin tarile nordice

Traseul meu prin Scandinavia a durat 9 zile si a inclus destul de exhaustiv principalele orase importante ale zonei. Prima parte a constituit-o Danemarca, urmata de Norvegia si Suedia. Finlanda ramane pentru o data ulterioara, visul meu fiind de a uni explorarea Finlandei cu Sankt Petersburg si cu tarile baltice. Deocamdata insa, am avut ocazia sa cunosc o zona a continentului European total aparte, considerata de multe ori o latura exclusivista si speciala, atat datorita specificului Nordic, cat si datorita nivelului de trai extrem de ridicat, care presupune preturi la fel de piperate.

Voi incepe istorisirea mea cu Danemarca, o bijuterie de tara, despre care aveam o parere foarte buna inca dinainte de a o vizita, dar care mi-a depasit toate asteptarile. Am vizitat COPENHAGA si HELSINGOR(unde se afla castelul Kronborg, castelul lui Hamlet), doua locuri care merita vazute macar o data in viata, pentru ca nu stilul lor nordic le face sa nu semene cu nimic altceva de pe continent.

In primul rand, Danemarca e o tara care ascunde mai multe ,,picanterii”, ca si lucruri mai putin cunoscute de publicul larg, pe care am avut curiozitatea sa le investighez inainte de plecare, pentru a intra putin in atmosfera locala. Astfel, pe langa faptul ca este cea mai veche monarhie din lume (datand din anul 935 d.Hr), Danemarca este o tara ai carei locuitori se ghideaza in tot ceea ce fac dupa principiul ,,hygge”. „Hygge”, cuvant intraductibil in limba romana, desemneaza o stare de bine, un sentiment de bunastare si de apartenenta la o stare de fapt care presupune confort, caldura, comoditate. Suna foarte ,,zen” si pare inspirat din filozofiile orientale, dar intr-adevar, privindu-i pe danezi cu mai multa atentie, iti dai seama ca functioneaza. Oamenii sunt relaxati, neimpovarati de griji(desi e evident ca au si ei problemele lor, doar ca nu sunt atat de indarjiti in afisarea lor), cu o atitudine foarte optimista fata de viata, cu mult spirit pozitiv si mai ales cu o lipsa totala de interes fata de ce are vecinul in ograda lui(ceea ce nu ne-ar strica nici noua sa invatam). Pe o strada din Copenhaga, poti vedea cele mai felurite vestimentatii, unele dintre ele uschite de-a binelea. Cu toate astea, nu prea vezi priviri condescendente, oameni care sa intoarca capul si sa comenteze dusmanos sau o preocupare vadita fata de ceea ce fac cei din jur. Fiecare se imbraca si se comporta asa cum se simte el/ea bine, nu exista complexe, ganduri de gen ,,Ce o sa zica lumea” sau interes iesit din comun fata de vreo aparitie mai inedita pe strada.Citeam, de altfel, ca in Danemarca, cel mai popular cadou de nunta il reprezinta sfesnicele si lumanarile, dat fiind ca ele ilustreaza cel mai bine ideea de ,,Hygge” si se considera un detaliu care aduce noroc mirilor.

Din punct de vedere al RELIGIEI, danezii sunt luterani, dar aproape deloc practicanti (mai putin de 1 din 20 merg la biserica), ceea ce se vede putin si in moravurile societatii daneze. Tineretul este foarte libertin, bautura (ca sa nu spun si alte elemente anexe ei) e la mare pret si in general, in ciuda stilului de viata relaxat pe care il au danezii, societatea lor are si o puternica panta decadenta.

TEMPERATURA – ei bine, am stat 4 zile in Danemarca, timp in care a plouat de 3 ori. Pe zi! Temperatura medie in luna august e de vreo 18-19 grade, iar soferul de taxi care ne-a luat de la aeroport (un danez tare simpatic si cu simtul umorului, ei sunt firi destul de deschise) ne-a spus, siderat de faptul ca in Romania sunt 45 de grade in perioada asta, ca anul trecut au avut si ei o perioada de ,,MARE CANICULA”(am incheiat citatul), o perioada in care temperaturile au atins recordul de 32 de grade, moment in care s-a intrerupt lucrul pt o saptamana si s-a instaurat cod rosuJ). Asta zic si eu ,,canicula”

GASTRONOMIE – Nu va duceti cu mari sperante culinare in Danemarca, ba chiar as indrazni sa spun ,,lasati orice speranta culinara, voi ce pasiti aici”. Scandinavii sunt renumiti pentru cea mai proasta mancare, iar danezii nu fac exceptie. De altfel, contributia principala a Danemarcei la bucataria lumii o constituie ,,Smorebrod” – in traducere libera, sandvisul cu o singura felie de paine. Da, fara nici o gluma. Varianta clasica de smorebrod(cei cu stomacul sensibil, cititi cu grija) o constituie o felie de paine de secara unsa cu pateu, peste care se presara ZAHAR. Desi nu mai e foarte intalnita in orase, ramane inca cea mai populara mancare a danezului de rand. Al doilea concept de baza al bucatariei daneze il reprezinta heringul marinat (destul de bun de altfel) si in general diverse preparate din peste(dar condimentate foarte dulce, dupa gustul lor, cu sosuri dulci si chiar dulceturi). Pentru ca ideea lor de ,,smorebrod” m-a intrigat, am cautat mai multe informatii despre acest fel de mancare si se pare ca ,,ansamblarea” unui astfel de sandvis e o adevarata arta, la care neinitiatii nu pot accede J. Mai precis, se pare ca exista niste pasi de realizare a sandivisului cu o singura felie de paine, un mod de a plasa ingredientele pe el si asa mai departe. Recunosc, gusturile mele culinare(zic eu, mai bune) m-au oprit de la aprofundarea acestui fel de mancare. Ca un fapt divers, ideea de Smorebrod isi are originea la mijlocul secolului XX, cand resturile mesei calde de dupa-amiaza erau mancate la masa de seara pe o felie de paine. The rest is history...

Alte detalii interesante despre danezi – sunt mari fumatori, se pare ca 1 din 3 oameni peste 13 ani e familiarizat cu tutunul si sunt mari bautori de bere(de altfel Danemarca se situeaza pe locul 3 in clasamentul tarilor consumatoare de bere, dupa Germania si Cehia).

Ceva foarte amuzant – cum deosebesti un ,,incepator” de un adevarat bautor de bere in Danemarca. Raspunsul: ii dai 2 sticle de bere, nedeschise si il pui sa le deschida fara sa faca uz de un desfacator de sticle. Un ,,conaisseur” in materie de bere deschide una din sticle folosindu-se de cealalta, dupa care ii pune capacul si o deschide si pe cealalta fara a face spuma in vreuna din ele. N-am vazut asta cu ochii mei, dar ,,legenda” exista. Oricum, danezii iubesc berea, lucru dovedit de faptul ca – adevarat 100% - in prima lor carte de rugaciuni editata in 1569, multumirea pentru bere vine inaintea multumirii pentru mancare, bunastare etc. In Copenhaga exista si o zona denumita ,,campul minat” (un fel de Montmartre al Danemarcei, in care isi fac veacul boemii, artistii), al carei nume provine de la faptul ca strazile sunt pline de baruri si atunci cand un danez iese mai ,,inveselit” dintr-un bar si merge spre casa, parcurgand strazile din zona va da inevitabil peste cunoscuti aflati in alte baruri si – conform principiului danez al ospitalitatii – nu va putea refuza bautul unui paharel in compania lor. Asta o data, de 2 ori, de 3 ori...pana cand...va puteti imagina starea in care danezul nostru ajunge acasa(asta in situatia fericita in care mai ajunge acasa). Din acest motiv, cartierul respectiv a fost poreclit si ,,ruta mortii” J)

GEOGRAFIC vorbind, Danemarca se compune din 3 zone – peninsula Iutlanda(partea continenteala), Funen(partea insulara mica) si respectiv Zealand(partea insulara unde se afla COPENHAGA).

LIMBA DANEZA – cea mai populara gluma daneza spune ca ,,limba daneza este mai putin o limba si mai mult o boala a gatului”. Cand am auzit asta prima oara, am luat-o ca pe o mostra a umorului danez, insa realitatea mi-a confirmat veridicitatea bancului. Pronuntia daneza este realmente imposibila, au tot felul de sunete guturale pe care doar nativii le pot reproduce. Ei insisi recunosc dificultatea limbii pe care o vorbesc, motiv pentru care rar veti gasi un danez care sa nu vorbeasca limba engleza.

MONARHIA – regina Marguerithe este foarte iubita de ei, din cate se pare (chiar se zice ca, daca s-ar desfiinta monarhia, prima care ar iesi la alegeri ar fi tot regina). E artista si a ilustrat sub pseudonim mai multe carti, a si tradus cateva de altfel, lucru de care danezii sunt foarte mandri. Mi-a placut mult si Palatul lor Regal, mi s-a parut foarte nepretentios si mai putin formal. E o monarhie mai apropiata de oameni. Ca si in Suedia si Norvegia, latura social-democrata este foarte pronuntata (se pune mult accentul pe OAMENI, pe bunastarea lor, pe programe sociale care sa ii ajute, care sa le faca viata mai usoara).

Tot un ,,cancan” istoric, se pare ca numele daneze terminate in –SEN (Andersen, Christiansen etc) provin din perioada istorica in care numele de familie provenea de la tata, dar in mod distinct in functie de sexul progeniturii.Astfel, fiul lui ANDERS avea numele de familie ANDERSEN(sen=fiu), iar fiica lui ANDERS avea numele ANDERSDATTER(datter=fiica). Datorita incurcaturilor care interveneau datorita acestui principiu, unul dintre regii lor i-a silit la un moment dat sa isi aleaga un nume care sa ramana pentru fiecare familie si sa nu se mai schimbe in functie de sex). Astfel au ramas danezii cu faimosul sufix ,,SEN”.

Am vrut sa fac o mica introducere inainte de a incepe cu prezentarea obiectivelor istorice si culturale, pentru ca sunt detalii ce mie mi-au parut relevante si interesante, despre un popor de asemenea interesant.

Voi trece acum la orase:

COPENHAGA – capitala este o bijuterie. E cuvantul care descrie cel mai bine acest oras, unde totul este de o mare cochetarie, de un bun-gust si o curatenie impecabile. Copenhaga este considerata si ,,orasul plimbarilor”, pentru ca are o multime de stradute vechi, pietonale, iar pentru biciclisti este raiul pe pamant( de altfel, in Copenhaga nu trebuie sa te temi de hoti de buzunare sau de talhari, ci de biciclistii care trec fara sa se asigure J si care au mai multe drepturi decat pietonii, dat fiind ca pistele lor speciale sunt mai mari decat trotuarele si sunt clar delimitate. Daca faci greseala sa mergi pe zona de biciclete si – Doamne fereste – vreun biciclist da peste tine, e vina ta, nu a lui)

Centrul orasului se desfasoara in jurul primariei (Radhausplatz), o cladire foarte interesanta si impunatoare (se va vedea in poze), cu statuia episcopului Alesalon la intrare(cel care a intemeiat orasul) si cu 2 ursi polari de o parte si de alta(aluzie la Groenlanda, candva ,,Danemarca arctica”). Stilul primariei e unul romantic, inspirat din arhitectura medievala daneza si norvegiana dar si cu un usor aer italienesc(seamana putin cu palatele din Italia).

In zona primariei se afla urmatoarele obiective demne de vazut:

- Statuia lui Hans Christian Andersen (scriitorul copilariei noastre...a copilariei mele in mod sigur) - se afla chiar in dreapta primariei.

- Statuia celor 2 cantaretilor la corn (legenda spune ca atunci cand o fecioara trece pe sub statuie, cei 2 canta din corn) – e foarte inalta si impunatoare.

- Muzeul Figurilor de Ceara Louis Tussauds – recunosc, m-am dus destul de ,,indoita” si ma asteptam sa nu-mi placa in mod deosebit, dat fiind ca priveam toata chestiunea asta a figurilor de ceara drept ceva banal si facut pentru publicitate. Ei bine, mi-a placut ENORM si recomand tuturor sa experimenteze. Acele statui din ceara sunt facute ATAT DE VERIDIC incat nu iti vine sa crezi. Sunt extraordinar realizate, aproape ca ti se par vii, mai ales cand te uiti in ochii lor (nu stiu cum reusesc sa imite atat de bine irisul uman, dar privirile statuilor sunt aproape infiorator de reale).

- Parcul de Distractii TIVOLI - cea mai mare atractie daneza(cu 5 milioane de vizitatori anual), e un parculet superb intr-adevar(peste tot flori, terase, scene in aer liber), unde cei cu nervi si stomac tare pot experimenta o multime de ,,tiribombe” gen cel mai vechi montagne-rousse functional din lume, ca si cel mai inalt carusel din lume (ti se taie respiratia cand vezi pana unde ii urca pe cei care se incumeta sa experimenteze). Eu una recunosc, tin prea mult la sanatatea mea ca sa ma pedepsesc urcandu-ma in asa ceva (in montagne-rousse da, dar in restul nebuniilor pe care le-am vazut acolo, nu vad vreun motiv logic...unele sunt mai presus de orice inchipuire, cred ca atunci cand te dai jos din ele iti vajaie tot creierul...la propriu! J . Oricum, Tivoli merita vazut pentru ca e ceva inedit si foarte deosebit.

Trecand de zona Primariei si apropiindu-ne de malul Marii Baltice, Copenhaga se dezvaluie in deplinatatea frumusetii ei. Am facut un tur cu vaporasul in largul coastei daneze (vaporasul se ia de la portul de agrement Nyhorn) si a fost una dintre cele mai frumoase experiente pe care le-am avut. Absolut superb. Se trece cu vaporasul pe langa:

- Opera din Copenhaga - o cladire extrem de futurista, dar impunatoare

- Statuia Micii Sirene - mult mai micuta decat ti-ai imagina, dar foarte delicata

- Fortareata Marina (care servea in vremuri stravechi la paza coastei)

- Amaliehaven – PALATUL REGAL si Friedrikskirche(Biserica de Marmura in stil evanghelic-luteran).

Alte obiective cu care Copenhaga se poate lauda sunt:

- Biblioteca regala (numita „Diamantul negru”, pentru ca a fost restaurata intr-un stil modern si este imbracata in geamuri negre)

- Cea mai veche bursa din lume

- Christianborg (Parlamentul), o cladire extrem de frumoasa si impunatoare

- Cartierul Christiania – un cartier ,,experimental”, aflat in afara jurisdictiei guvernamentale, ce ilustreaza de fapt principiul anarhiei.

- Biserica Sf.Mantuitor (cu o foarte spectaculoasa turla in spirala, pe care se poate urca pentru o panorama a orasului).

TRANSPORTUL in tarile nordice – ca sa abordez si un aspect practic, pentru toti cei care au in plan vizitarea intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat a acestor tari. Eu am folosit transportul cu trenul (am pornit de la experienta pozitiva cu Elvetia, unde SwissPass-ul a fost ,,motorul” cu care am putut vedea toate minunatiile din aceasta tara) si am cautat pe net variantele scandinave de pass-uri. Astfel, am calatorit in Danemarca, Norvegia si Suedia (si e inclusa si Finlanda in Pass) cu SCANRAIL PASS, un permis de calatorie nelimitata pe tren (si pe anumite feriboturi, curse de autobuz, plus o serie de reduceri la muzee si la alte obiective). ScanRail Pass costa 1250 de coroane daneze (atat Danemarca, cat si Suedia si Norvegia folosesc coroanele – daneze,suedeze si respectiv norvegiene) si iti ofera 5 zile de calatorie nelimitata intr-o perioada de 2 luni (plus, daca il iei din Danemarca, inca 3 zile de calatorie nelimitata pe teritoriul Danemarcei).

Pentru toti cei care planuiesc sa mearga cu trenul in aceste tari, le recomand cu caldura ScanRailul pentru ca altfel costurile de transport sunt de-a dreptul exorbitante. De exemplu, o calatorie intre 2 localitati vecine, de aproximativ 30 de kilometri, costa aproximativ 80 de coroane. Facand un calcul simplu, o calatorie de cateva ore te duce usor la echivalentul a 100 de euro. Astfel, Scan Railul isi merita banii.

Paradoxal insa, reteaua de trenuri din Scandinavia este destul de slabuta. Comparand cu trenurile elvetiene si cu sistemul lor impecabil (venire si plecare la secunda, respectare a orarelor, trenuri frumoase etc), Scandinavia ia o nota destul de mica. Intre Copenhaga si Oslo si respectiv intre Oslo si Stockholm am calatorit cu trenul si am avut surprize dintre cele mai neplacute. Astfel, trenul Copenhaga-Oslo s-a stricat (literalmente!) si ni s-a spus tuturor, cu maxima seninatate, ca trebuie sa ne facem alte aranjamente, pentru ca a aparut o defectiune tehnica. Nu tu scuze, nu tu nimic...noroc cu ScanRailul si aici, pentru ca altfel, la cate trenuri am schimbat in ziua respectiva ca sa ajungem la Oslo am fi platit pe putin vreo 300 de euro. Dar pe cei de la caile lor ferate nu-i interesa acest aspect.

A doua experienta cu trenurile suedeze de data asta (maaaaare dezamagire, imi imaginam ca Suedia are niste trenuri care sa-ti taie rasuflarea) – nu sunt cu nimic mai bune decat cele care circula in Romania pe rutele Bucuresti-Miecurea Ciuc sau Bucuresti-Cluj. Nici vorba de trenuri de viteza (am facut 6 ore intre Oslo si Stockholm, in conditiile in care, cu un tren de mare viteza precum cele elvetiene, faceam cam 3-4 ore), interiorul e mai curatel, ce-i drept, dar la niste tari cu un asemenea standard de viata...ma asteptam la mult mai mult.

PRETURILE – Se stie ca tarile nordice au un standard de viata extrem de ridicat, printre cele mai ridicate din lume, iar preturile sunt pe masura. Mi s-au parut tari foarte scumpe, in care trebuie sa te duci in general cu un buget destul de chibzuit, alminteri risti sa ai mari surprize. Coroanele nu prea au nici o valoare (in sensul ca ,,zboara” pe nestiute din buzunar), mancarea e in general destul de scumpa(si se stie ca la restaurante/cafenele etc, acelasi fel de mancare de la pranz costa dublu seara...e o regula nescrisa) iar de rasfaturi gen haine, pantofi, accesorii...nici nu mai vorbesc. Tata a fost uluit de faptul ca o cravata pe care o cumparase in Italia cu 80 de euro costa aici nici mai mult nici mai putin decat 200 de euro. Ce ar mai fi de adaugat la asa ceva?

NORVEGIA

Norvegia este o tara superba. De fapt nu superba, ci absolut superba. Contextul geografic in care se afla e intr-adevar o binecuvantare de la Dumnezeu, pentru ca poti vedea peisaje uluitoare, pe care nici macar nu visezi ca natura le-ar fi putut crea. Iar Oslo e un oras pe masura tarii, ceea ce cred ca spune tot.

In primul rand, Norvegia este o tara foarte nationalista, in sensul cel mai bun al cuvantului. Avand in vedere ca si-a capatat independenta abia in 1905, pana in acel moment aflandu-se in uniune cu Suedia, norvegienii au un puternic spirit de mandrie nationala, pentru care ii admir si ii respect din toata inima. Ceea ce la noi se considera deplasat (in mod absolut stupid!) – si anume arborarea steagului national in Cluj – la ei e ceva absolut normal. Oslo si intreaga Norvegie sunt PLINE de steaguri norvegiene, nu cred ca am vazut atatea steaguri in vreo tara din lume (poate doar la vecinii suedezi, care cred si ei in spiritul national). Peste tot, steagul norvegian e la mare cinste. Sunt mandri de el, de originea lor vikinga si nu considera ca e o rusine acest lucru. Am avea mult de invatat de la ei, noi, romanii, care ne rusinam de absolut orice si ne e ,,teama” sa nu cumva sa parem patrioti. Si ce daca suntem patrioti? Trebuie sa crezi in tine si in ceea ce reprezinti ca sa poti sa realizezi ceva pe lumea asta! Norvegia e dovada vie a acestui fapt.

Intreaga lor cultura este bazata pe filonul originii vikinge, pe spiritul lor national (de altfel, avand in vedere ca si-au capatat tarziu independenta, au incercat mereu sa se intoarca la folclor si la identitatea nationala, pentru a isi pastra individualitatea).

Norvegia merita vazuta pe indelete. Nu am avut atata timp la dispozitie cat mi-ar fi trebuit pentru a vedea si Bergen (al doilea oras ca importanta, care e o adevarata perla, din cate am auzit), dar planuiesc sa revin candva. Merita!

Oslo e un oras tipic scandinav, nordic, are un aer pe care il intalnisem si la Copenhaga, insa mult mai pronuntat. Cochetaria lui, curatenia, farmecul stradutelor inguste, pietonale, se imbina cu o oarecare austeritate nordica. Insa combinatia e absolut fermecatoare. Eu una am fost cucerita J

Ce e foarte frumos in Oslo:

- Parlamentul – o cladire imensa, care se intinde pe o intreaga strada, cu o arhitectura impresionanta

- Palatul Regal - mai formalist decat cel danez si destul de auster, dar imprejurimile sunt superbe(parcuri de vis). Mai mult, zona din jurul Palatului Regal este asa-zisa lor zona ,,rezidentiala”, unde locuiesc rudele regelui (tot felul de printese, contese etc), in vile facute cu atat de mult bun-gust, incat ma cutremura gandul la viloaiele cu 5 etaje pe care si le fac alesii neamului in dorinta de a epata si de a arata ca ,,au cu ce”. De altfel, in nici unul din cele 3 orase – Copenhaga, Oslo, Stockholm – nu am vazut vile facute cu prost gust, care sa o ocupe o strada intreaga si sa aiba cate 20 de camere doar pentru a rupe gura vecinului. Absolut toate casele sunt facute ,,cu bun simt”, ca sa spun asa, cu bun-gust si pentru a asigura confortul posesorului, nu pentru a iesi in evidenta. Nu sunt placate cu aur (cum am inteles ca se poarta la noi mai nou...), dar sunt decorate cu flori, cu multe plante si per total creeaza o atmosfera idilica. E o placere sa te plimbi prin imprejurimile palatului.s

- Universitatea din Oslo – situata in apropiere de Parlament, seamana cu un templu si e foarte impunatoare. De altfel, Parlamentul, Universitatea si Teatrul National sunt situate pe principala strada comerciala si de traditie din Oslo, Strada Karl Johans.

- Cladirea Nobel. Alfred Nobel, inventatorul dinamitei si cel care a instituit premiul cu acelasi nume, a fost de origine suedeza. In perioada in care a instituit premiul insa, intre Suedia si Norvegia(pe atunci unite) aparusera primele animozitati, iar Norvegia planuia capatarea independentei sale. Astfel, Nobel a decis ca Premiul Nobel pentru Pace sa se decerneze in Norvegia(sperand astfel ca acesta va fi un ,,porumbel al pacii” intre cele doua popoare). Din pacate pentru el insa, istoria l-a contrazis. Premiul Nobel pentru Pace insa, se acorda in continuare in Oslo, in Cladirea Nobel, aflata vizavi de impresionanta primarie.

- Cladirea Primariei – absolut impresionanta, cu cele doua turnuri ale ei, e situata chiar pe malul fiordului Oslo, cu o priveliste care-ti taie respiratia.

Cand mergeti in Oslo, e NEAPARAT-NEAPARAT-....x1000 NEAPARAT necesar sa faceti un tur al fiordurilor din zona. Fara asta, e ca si cum nu ati fi fost in Norvegia. Tururile incep in fata primariei(acolo se afla toti operatorii de vase) si dureaza 2-3 ore. Eu am facut un tur de 2 ore si jumatate absolut incredibil...privelistile pe care ti le ofera Norvegia nu pot fi descrise prin cuvinte, doar imaginile pot oferi macar o idee asupra frumusetilor ei. In ziua in care am fost in turul fiordurilor, marea era destul de agitata iar vasul cu care am fost era destul de mic. Iubesc apa(Doar sunt PestoaicaJ ), dar recunosc ca am avut un sentiment putin straniu gandindu-ma ca adancimea medie a fiordurilor este de 1300 m (1,3 kilometri pe verticala...daca va puteti imagina....brrr).

Locul care mi-a placut cel mai mult in Oslo a fost Parcul cu Sculpturi Gustav Vigeland. Un parc imens(daca ii invidiez pe norvegieni pt ceva, pt spatiile lor generoase, totul este larg, nu vezi nimic inghesuit...), decorat cu sculpturile norvegianului Vigeland(intre noi fie vorba, sculpturile sunt mai mult nuduri, dar realizate cu multa acuratete, nu m-au impresionat atat de mult prin tema cat prin modalitatea de realizare). Parcul are in centru o sculptura a lui Vigeland care intruchipeaza o columna formata din trupuri umane (echivalentul norvegian al Coloanei Infinitului a noastra) si pana la ea se urca pe o multime de trepte, ajungand in final pe un platou de unde se vede o panorama superba a orasului. Va recomand sa va uitati la pozele mele de pe Flickr(pe pagina mea de 360, la PHOTOSTREAM, dreapta sus, si la Collections -> Nordic Countries), pentru ca descrierile nu pot fi suficiente pentru a descrie asa o frumusete.

SUEDIA

Dintre cele 3 capitale nordice pe care le-am vizitat, Stockholmul este, cu siguranta, cea mai frumoasa, cea mai impresionanta, cea mai mareata...cea care merita cel mai mare numar de superlative.

In primul rand, Stockholm este un oras grandios. Acesta este cuvantul care il descrie cel mai bine. Totul este monumental, fiecare muzeu, fiecare sediu de institutie, ca sa nu mai vorbim de Palatul Regal, de Parlament sau de Opera... Spatiile sunt largi, totul este pus in valoare, nu vezi absolut nimic inghesuit, nimic neingrijit, nimic care sa nu inspire arta si frumusete. Iubesc Parisul, e un oras pe care nu ai cum sa nu-l iubesti, dar cu obiectivitate pot sa alatur Stockholmul Parisului fara sa simt ca fac vreo greseala. Pur si simplu acolo ii este locul, alaturi de Paris, pentru ca este un oras IMPERIAL, in adevaratul sens al cuvantului.

Viata in Stockholm este foarte scumpa, preturile sunt extrem de mari si, din spusele localnicilor, nu este tocmai usor sa te descurci cu cheltuielile. Impozitele sunt de 50%, in conditiile in care orientarea puternic social-democrata a Suediei este binecunoscuta.